Testul lui Socrate
Într-o zi, o cunoștiință l-a oprit pe filosoful Socrate pe stradă și i-a spus:
– Știi ce tocmai am auzit despre prietenul tău?
– Așteaptă puțin, i-a spus Socrate. Înainte să îmi vorbești despre prietenul meu, aș vrea să îți iei un scurt răgaz și să te gândești ce vrei să îmi zici. Este vorba despre ceea ce eu numesc testul celor trei site, prin care putem cerne cuvintele înainte de a fi rostite. Cea dintâi sită este adevărul. Ești absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?
– Păi, nu, a răspuns omul, este ceva despre care am auzit astăzi și …
– Aha, a exclamat Socrate, deci, de fapt, nu știi dacă este adevărat sau nu. Să trecem acum la cea de-a doua sită, sita bunătății. Ceea ce ai să-mi mărturisești despre prietenul meu este un lucru bun?
– Nu, din contra!
– Așa, a continuat Socrate, vrei să îmi spui ceva rău despre prietenul meu, dar nu știi sigur dacă este adevărat. Cu toate acestea, a mai rămas o sită. Dacă treci măcar de asta, voi asculta ce ai de zis. Ea se numește sita folosinței. Ceea ce dorești să îmi spui despre prietenul meu îmi este de folos?
– Nu, nu cred.
– Ei bine, a concluzionat Socrate, dacă vrei să-mi spui ceva care nu este nici adevărat, nici bun și nici folositor, la ce bun să îmi mai spui?
Într-o zi, o cunoștiință l-a oprit pe filosoful Socrate pe stradă și i-a spus:
– Știi ce tocmai am auzit despre prietenul tău?
– Așteaptă puțin, i-a spus Socrate. Înainte să îmi vorbești despre prietenul meu, aș vrea să îți iei un scurt răgaz și să te gândești ce vrei să îmi zici. Este vorba despre ceea ce eu numesc testul celor trei site, prin care putem cerne cuvintele înainte de a fi rostite. Cea dintâi sită este adevărul. Ești absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?
– Păi, nu, a răspuns omul, este ceva despre care am auzit astăzi și …
– Aha, a exclamat Socrate, deci, de fapt, nu știi dacă este adevărat sau nu. Să trecem acum la cea de-a doua sită, sita bunătății. Ceea ce ai să-mi mărturisești despre prietenul meu este un lucru bun?
– Nu, din contra!
– Așa, a continuat Socrate, vrei să îmi spui ceva rău despre prietenul meu, dar nu știi sigur dacă este adevărat. Cu toate acestea, a mai rămas o sită. Dacă treci măcar de asta, voi asculta ce ai de zis. Ea se numește sita folosinței. Ceea ce dorești să îmi spui despre prietenul meu îmi este de folos?
– Nu, nu cred.
– Ei bine, a concluzionat Socrate, dacă vrei să-mi spui ceva care nu este nici adevărat, nici bun și nici folositor, la ce bun să îmi mai spui?
