Blog

În urmă cu două secole, o casă de pe strada Berners, situată într-o zonă înstărită a Londrei, a devenit scena uneia dintre cele mai elaborate și mai îndrăznețe farse din istorie. Această păcăleală, care ajuns să paralizeze o parte din capitala Angliei, a devenit cunoscută drept „farsa din strada Berners”.

În dimineața zilei de 27 noiembrie 1810, la ușa casei cu numărul 54 de pe strada Berners a bătut un coșar care susținea că doamna Tottenham, văduva bogată care era proprietara casei, îl chemase să-și facă meseria.

Valetul nu știa nimic despre asta, așa că l-a trimis pe coșar la plimbare. În curând, la ușa casei au apărut și alți coșari, potrivit History Today.

Sute de oameni apar rând pe rând

În timp ce servitorii doamnei Tottenham alungau coșarii unul după altul, acestora li s-au alăturat niște căruțe pline cu cărbune. Erau atât de multe, încât, alături de coșari, au blocat strada Berners, de obicei foarte liniștită.

Apoi, au început să sosească birje, în scopul de a prelua niște persoane care nu existau. În strada Berners au apărut și medici cu instrumente pentru amputarea membrelor, avocați veniți să ajute la rezilierea unor contracte, precum și numeroși practicanți ai altor meserii.

Artiști gata să facă portrete, clerici gata să dea binecuvântări, cofetari cu torturi de nuntă, măcelari cu pulpe de miel, negustori de pește și comercianți de tot soiul încercau să pătrundă pe ușa casei de la numărul 54 din strada Berners.

A sosit chiar și un cioclu, cu un sicriu pentru doamna Tottenham, care era cât se poate de vie. Apoi, au apărut niște muncitori care încercau să livreze 12 piane.

Apoi, la ora 11.00, pe stradă a apărut o trăsură frumoasă, în care se afla însuși primarul Londrei. Potrivit relatărilor, primarul primise un bilet „de la doamna Tottenham, care spunea că fusese citată să apară în fața primarului, însă era țintuită la pat de boală”.

Procesiunea a continuat până seara, iar negustorii și demnitarii au venit fără oprire, doar ca să afle că nu fuseseră chemați deloc. La ora 17.00, la ușa casei s-a prezentat un grup de servitori care doreau să-și ia în primire locurile de muncă.

Pe lângă cei care fuseseră înșelați să vină aici, pe stradă se aflau mulți spectatori, care se distrau de minune de fiecare dată când mai sosea cineva, de la cei care aduceau orgi și până la negustorii de mărunțișuri și fabricanții de peruci.

Arhiepiscopul de Cantebury și guvernatorul Băncii Angliei apar în strada Berners

Se părea că toți meșteșugarii din Imperiul Britanic sosiseră la ușa doamnei Tottenham. Au sosit și arhiepiscopul din Canterbury, guvernatorul Băncii Angliei, președintele Companiei Indiilor de Est și ducele de York.

După sosirea nopții, poliția a dispersat mulțimea adunată. Era evident că întreaga întâmplare era o farsă. Negustorii primiseră comenzi pe care le-au onorat, deoarece doamna Tottenham era o femeie bogată.

Printre anunțurile apărute în ziarele din Londra se numărau următoarele:

„Doamna Tottenham cere ca domnul X să-i facă o vizită, mâine la ora 14.00, deoarece dorește să-l consulte în privința vânzării unei proprietăți – strada Berners numărul 54, luni.

„Doamna Tottenham cere ca un poștalion să sosească la casa ei, mâine la ora 14.00, ca să o ducă până în prima stație în direcția Bath – strada Berners numărul 54, luni.”

Astfel de farse, în cadrul cărora o casă era asaltată de numeroși negustori și nenumărate livrări, nu erau ceva nemaivăzut. Însă diferența a făcut-o amploarea pe care o luase farsa.

Pentru a pune totul la cale, cineva trebuia să fi scris mii de comenzi și scrisori. Cei care au avut de suferit de pe urma farsei erau furioși că timpul lor fusese irosit.

S-au făcut apeluri pentru găsirea și arestarea celui care orchestrase o farsă de o asemenea amploare. Nu s-a făcut nicio arestare, însă consensul general este că autorul farsei a fost Theodore Hook.

Cine a fost Theodore Hook?

Theodore Hook (1788-1841) a fost un scriitor și om de litere cunoscut pentru farsele sale. Nu s-a confirmat niciodată că el ar fi fost responsabil de marea păcăleală, însă Hook a recunoscut acest lucru prin intermediul unui personaj din cartea sa semi-autobiografică, „Gilbert Gurney”.

Uimitor este faptul că Hook nu avea niciun fel de relație cu doamna Tottenham. Se pare că punctul de pornire al farsei a fost un pariu.

În 1843, a fost publicată o relatare a farsei, care îl descria pe Hook în timp ce se plimba pe stradă cu un prieten. În timp ce arăta spre casa de la numărul 54 din strada Berners, Hook ar fi spus:

„Pariez pe o guinee că într-o săptămână această locuință simpatică și modestă va fi cea mai celebră din Londra”.

Așadar, poate că doamna Tottenham a fost doar o țintă aleasă la întâmplare. Pariul a fost acceptat, deși pare puțin probabil ca Hook să fi reușit să pună singur la cale o farsă de o asemenea magnitudine în doar o săptămână.

Presa vremii a speculat că Hook a avut doi complici, un bărbat și o femeie, ambii necunoscuți. Hook nu a suferit nicio consecință legală pentru farsa lui, deși, până la moartea sa, era larg considerat a fi cel responsabil.