Blog

Frica este una dintre cele mai pure și mai elementare senzații pe care le poate simți o ființă. Cei care cred că doar oamenii o pot simți greșesc, deoarece și animalele experimentează frica, doar că a noastră pare ceva mai acută.

Într-adevăr, frica este o senzație inconfortabilă, dar dacă ar funcționa altfel, nu și-ar mai îndeplini atât de bine funcția principală, și anume aceea de a ne menține în alertă în fața unui pericol iminent.

Toată lumea se teme de ceva, dar știi de unde provine frica? Tocmai aceasta este tema articolului de față.

Ce este frica?

Așa cum am mai spus, frica este o senzație de bază care apare în ființa umană, ea se naște odată cu noi, pentru a fi pregătiți să supraviețuim încă de când suntem bebeluși.

Frica este direct legată de sistemul nostru nervos și este responsabilă de reacțiile pe care le avem și care ne sunt generate din pur instinct de supraviețuire.

Frica este absolut naturală și foarte necesară, ne face să fim atenți la pericol și gata să facem orice pentru a scăpa de acea situație. Frica poate fi ușoară și trecătoare, cum ar fi teama de o insectă mică, sau copleșitoare și generată de un pericol real și extrem, cum ar fi un atacator care aleargă după tine cu un cuțit.

Cum funcționează frica?

În situațiile în care detectăm – prin orice simț – o situație periculoasă, creierul reacționează și trimite semnale specifice în întreg sistemul nervos. Această informație generează diferite moduri de a reacționa, cum ar fi lupta, fuga, țipatul și „înghețarea”, blocajul total.

Corpul reacționează în alte moduri, prin markeri ai fricii cum ar fi bătăile inimii, care încep să se accelereze, transpirația abundentă și, de asemenea, respirația accelerată.

Este, de asemenea, important de subliniat că aceste răspunsuri pot fi activate și de situații mai puțin semnificative sau artificiale, cum ar fi o scenă de film sau cineva care sare neașteptat din calea ta – corpul va reacționa în același mod.

Acest mecanism de răspuns va fi dezactivat în curând, odată ce conștientizăm că situația nu înseamnă cu adevărat un pericol.

Frica pe care o simțim atunci când suntem copii

Este foarte normal ca un copil să simtă frică în anumite situații, deoarece majoritatea sunt circumstanțe noi, la care este expus pentru prima dată. Atunci, copilul devine nesigur și se simte într-o zonă de vulnerabilitate totală.

Cele mai frecvente temeri pe care le experimentează copiii sunt: frica de întuneric, frica de străini și de singurătate. Toate acestea sunt de înțeles, deoarece ele prezintă marile amenințări la care sunt supuși copiii.

Copiii depășesc treptat temerile și, în momentul în care trec de etapa copilăriei, în cea mai mare parte, fostele frici sunt simple amintiri.

Adulții își dezvoltă roluri importante în această perioadă, deoarece sunt „refugiu” pentru cei mici, sunt cei care le inspiră încredere copiilor.

Așadar, frica acesta este un fenomen absolut normal și foarte important pentru noi, deoarece ne previne și ne salvează din cele mai diverse situații în care viața ne este pusă în pericol.

Data viitoare când te copleșește frica, încearcă să observi cu atenție întreaga situație, poate că ai perceput inconștient o amenințare fictivă, iar creierul tău răspunde automat la ea.