Batalia pentru Berlin
Ultima batalie majora a celui de-Al Doilea Razboi Mondial, de pe teatrul de operatiuni din Europa, a fost ofensiva sovietica asupra Berlinului. Aceasta s-a desfasurat între 16 aprilie si 2 mai 1945. „Armata Rosie” începuse o înaintare de mare anvergura înca din ianuarie 1945 si soarta razboiului parea pecetluita, caci fortele naziste se retrageau si ordinele venite de la Hitler erau imposibil de urmat. De altfel, führerul s-a sinucis înainte ca Berlinul sa se predea.
Capitularea
Începând cu 12 ianuarie, armata sovietica a creat un larg front pentru atacul împotriva Germaniei. Astfel, „Ofensiva de pe Vistula-Oder” avansa spre vest cu aproximativ 40 de kilometri pe zi. Trupele rusesti înaintau prin estul Prusiei, Silezia Inferioara, estul Pomeraniei si Silezia Superioara. Frontul sovietic a ajuns la un moment dat la distanta de 60 de kilometri de Berlin, de-a lungul râului Oder. Pentru atacul final asupra capitalei germane, strategii rusi au adoptat planul prin care atacul sa se dea dinspre est si dinspre sudul Berlinului. Liderii sovietici ai principalelor fronturi de lupta au fost Gheorghi Jukov si Vasili Jukov („Frontul Întâi Belorus”), Constantin Rokosovski („Al Doilea Front Belorus”).
În perioada înaintarii fortelor ruse spre Berlin, Heinrich Himmler a încercat un contraatac cu „Armata Vistula”, dar tentativa a fost respinsa la 24 februarie. În acelasi timp, disperarea lui Hitler era evidenta, prin ordinele pe care le dadea. El a ordonat recucerirea Budapestei din mâna sovieticilor, însa era imposibil. Rusii i-au respins si i-au alungat apoi si din regiunea Lacului Balaton. În final, armata URSS a capturat Viena, la 13 aprilie 1945.
În acele circumstante, când armata germana pierdea si teritorii si oameni, Hitler mai avea o speranta. Presedintele american Franklin Roosevelt murise la 12 aprilie si nazistii mai credeau într-un miracol. De altfel, comandantul suprem al fortelor aliate occidentale, generalul Eisenhower, nu avea un plan special pentru cucerirea Berlinului. În principal, el nu voia ca armata sa si a aliatilor sa aiba victime în acea ultima batalie. Aliatii au preferat sa execute numeroase raiduri aeriene de zi contra Berlinului, pâna în preziua intrarii Armatei Rosii în capitala. Astfel, bombardierele britanice „Mosquito” (tântarul) au efectuat peste 35 de zboruri de bombardament greu.
Pe 30 aprilie, dupa lupte grele de strada si tiruri infernale de artilerie, trupele sovietice au reusit sa intre în Reichstag. La aceeasi data, Hitler este informat ca munitia germana era aproape epuizata si atunci el se decide sa se sinucida cu Eva Braun, lasând prin testament conducerea tarii amiralului Karl Doenitz (presedinte), cancelar urmând sa fie Joseph Goebbels. Germania nazista a capitulat la 8 mai 1945 (9 mai în URSS).
Pierderi uriase
Armata Rosie a participat la Batalia pentru Berlin cu peste 2,5 milioane de oameni, 6.200 de tancuri si blindate, 7.500 de avioane si peste 41.000 de piese de artilerie. Rusii au pierdut atunci peste 81.000 de oameni. Trupele germane au fost mult inferioare, din cauza pierderilor anterioare: sub 800 de mii de oameni si 2.200 avioane de vânatoare etc. Primul general german care s-a predat a fost Helmuth Weidling, el spunând rusilor ca Hitler si Goebbels s-au sinucis.
Ultima batalie majora a celui de-Al Doilea Razboi Mondial, de pe teatrul de operatiuni din Europa, a fost ofensiva sovietica asupra Berlinului. Aceasta s-a desfasurat între 16 aprilie si 2 mai 1945. „Armata Rosie” începuse o înaintare de mare anvergura înca din ianuarie 1945 si soarta razboiului parea pecetluita, caci fortele naziste se retrageau si ordinele venite de la Hitler erau imposibil de urmat. De altfel, führerul s-a sinucis înainte ca Berlinul sa se predea.
Capitularea
Începând cu 12 ianuarie, armata sovietica a creat un larg front pentru atacul împotriva Germaniei. Astfel, „Ofensiva de pe Vistula-Oder” avansa spre vest cu aproximativ 40 de kilometri pe zi. Trupele rusesti înaintau prin estul Prusiei, Silezia Inferioara, estul Pomeraniei si Silezia Superioara. Frontul sovietic a ajuns la un moment dat la distanta de 60 de kilometri de Berlin, de-a lungul râului Oder. Pentru atacul final asupra capitalei germane, strategii rusi au adoptat planul prin care atacul sa se dea dinspre est si dinspre sudul Berlinului. Liderii sovietici ai principalelor fronturi de lupta au fost Gheorghi Jukov si Vasili Jukov („Frontul Întâi Belorus”), Constantin Rokosovski („Al Doilea Front Belorus”).
În perioada înaintarii fortelor ruse spre Berlin, Heinrich Himmler a încercat un contraatac cu „Armata Vistula”, dar tentativa a fost respinsa la 24 februarie. În acelasi timp, disperarea lui Hitler era evidenta, prin ordinele pe care le dadea. El a ordonat recucerirea Budapestei din mâna sovieticilor, însa era imposibil. Rusii i-au respins si i-au alungat apoi si din regiunea Lacului Balaton. În final, armata URSS a capturat Viena, la 13 aprilie 1945.
În acele circumstante, când armata germana pierdea si teritorii si oameni, Hitler mai avea o speranta. Presedintele american Franklin Roosevelt murise la 12 aprilie si nazistii mai credeau într-un miracol. De altfel, comandantul suprem al fortelor aliate occidentale, generalul Eisenhower, nu avea un plan special pentru cucerirea Berlinului. În principal, el nu voia ca armata sa si a aliatilor sa aiba victime în acea ultima batalie. Aliatii au preferat sa execute numeroase raiduri aeriene de zi contra Berlinului, pâna în preziua intrarii Armatei Rosii în capitala. Astfel, bombardierele britanice „Mosquito” (tântarul) au efectuat peste 35 de zboruri de bombardament greu.
Pe 30 aprilie, dupa lupte grele de strada si tiruri infernale de artilerie, trupele sovietice au reusit sa intre în Reichstag. La aceeasi data, Hitler este informat ca munitia germana era aproape epuizata si atunci el se decide sa se sinucida cu Eva Braun, lasând prin testament conducerea tarii amiralului Karl Doenitz (presedinte), cancelar urmând sa fie Joseph Goebbels. Germania nazista a capitulat la 8 mai 1945 (9 mai în URSS).
Pierderi uriase
Armata Rosie a participat la Batalia pentru Berlin cu peste 2,5 milioane de oameni, 6.200 de tancuri si blindate, 7.500 de avioane si peste 41.000 de piese de artilerie. Rusii au pierdut atunci peste 81.000 de oameni. Trupele germane au fost mult inferioare, din cauza pierderilor anterioare: sub 800 de mii de oameni si 2.200 avioane de vânatoare etc. Primul general german care s-a predat a fost Helmuth Weidling, el spunând rusilor ca Hitler si Goebbels s-au sinucis.
