Blog

Acte de vandalism comise împotriva operelor de artă au fost înregistrate în istorie cu mult înainte de anul 455, când vandalii (un popor germanic din Europa Centrală) au invadat Roma și au distrus numeroase creații.

Însă, din cauza magnitudinii pagubelor, această invazie este unul dintre cele mai triste exemple de distrugere de artă. De atunci, numele vandalilor a rămas asociat cu actele de distrugere fără sens sau comise pentru simpla plăcere de a strica.

Așadar, iată cinci opere de artă care au fost ținta unor acte de vandalism în zilele noastre.

Tabloul maestrului olandez – unul dintre cele mai cunoscute din Muzeul Rijksmuseum din Amsterdam – a fost de trei ori ținta unor acte de vandalism.

Prima încercare a avut loc în 1911, când un fost bucătar a atacat piesa cu un cuțit, dar nu a putut să taie lacul solid. Apoi, în 1975, William de Rijk a zgâriat în repetate rânduri piesa.

După ce a afirmat că Iisus l-a forțat să facă acest lucru, de Rijk, fost profesor, șomer, a fost trimis la un spital de psihiatrie. Pictura a fost restaurată, dar urmele tăieturilor sunt încă vizibile.

În 1990, lucrarea a fost din nou ținta vandalismului, când un pacient dintr-un centru psihiatric a fugit și a pulverizat acid sulfuric pe pictură.

Doar lacul a fost deteriorat. Agenții de securitate au reacționat rapid și au diluat acidul cu apă, iar pictura a fost din nou restaurată.

În 1972, Laszlo Toth, geolog maghiar, și-a croit drum prin mulțimea de pelerini care așteptau binecuvântarea papală în Piața Sfântul Petru, și a lovit de câteva ori sculptura „Pietà” („Pietatea”), a lui Michelangelo, cu un ciocan.

Fecioara și-a pierdut un braț, un ochi și o parte din nas. În timp ce lovea statuia, Toth a strigat de mai multe ori: „Eu sunt Isus Hristos!”

Toth, care locuia în Australia, se afla în Italia cu scopul de a-l contacta pe Papa Paul al VI-lea, pentru a fi recunoscut drept Isus Hristos. Papa nu i-a răspuns la scrisori.

După atac, Toth a fost închis timp de doi ani într-un spital de psihiatrie, apoi a fost expulzat în Australia. Piesa a fost restaurată și protejată cu un panou antiglonț.

Statuia reprezentând personajul din povestea lui Hans Christian Andersen este una dintre principalele atracții turistice din Copenhaga, Danemarca.

Cu toate acestea, după ce a fost ținta a numeroase atacuri de vandalism începând cu anii ‘60, autoritățile au decis să o mute câțiva metri pentru a o proteja de public.

Statuia a fost decapitată de două ori, mai întâi în 1964 și din nou în 1998. În 1999 a avut loc o nouă încercare de a-i distruge capul.

În 1984, statuia și-a pierdut brațul, dar i-a fost reatașat în scurt timp. Apoi, în 2003, sirena a fost desprinsă de pe baza sa cu ajutorul explozibililor.

De asemenea, a fost mânjită cu vopsea în mai multe rânduri. În fine, în 2006, a fost echipată cu o burqa, iar în mână i-a fost pusă o mână jucărie sexuală.

Cea mai cunoscută lucrare a lui Leonardo da Vinci este una dintre cele mai bine protejate opere de artă din lume. Dar, înainte de a fi acoperită cu sticlă antiglonț, pictura a fost grav deteriorată în timpul unui atac cu acid, în 1956.

În luna decembrie a aceluiași an, un bărbat a aruncat cu o piatră în tablou, distrugând o mică suprafață de vopsea de lângă cotul stâng al Giocondei. Pictura a fost apoi restaurată.

Chiar și așa, aflată în spatele cutiei sale de protecție – care este un cadou pe care Japonia l-a făcut Muzeului Luvru -, pictura a fost atacată cu regularitate, deși nu a fost deteriorată.

În 1974, o femeie a pulverizat vopsea roșie pe opera de artă, atunci când a fost expusă la Muzeul Național din Tokyo. Femeia a vandalizat opera pentru a protesta împotriva deciziei muzeului de a nu permite persoanelor cu dizabilități să participe la expoziție.

În 2009, piesa a fost din nou ținta unui atac, când o femeie din Rusia a aruncat spre tablou o cană pe care o cumpărase din magazinul Muzeului Luvru.

În 1914, Mary Richardson, membră a mișcării sufragette – așa cum erau numite femeile care luptau pentru obținerea dreptului de vot – a înfipt un cuțit de măcelar în lucrarea expusă la Galeria Națională din Londra.

Chiar dacă a fost străpunsă în șapte locuri, pictura a fost restaurată cu succes de directorul departamentului de restaurare al instituției.

Richardson a explicat mai târziu că intenția sa a fost să protesteze împotriva arestării, cu o zi mai devreme, a lui Emmeline Pankhurst, o conducătoare a mișcării.

„Am încercat să distrug imaginea celei mai frumoase femei din istoria mitologiei în semn de protest față de acțiunile guvernului împotriva doamnei Pankhurst, care este cel mai frumos personaj din istoria modernă”, a afirmat ea într-un comunicat de presă.

Într-un interviu, Pankhurst a declarat că ura modul în care imaginea lui Venus – dezbrăcată – era prezentată bărbaților.